Pierduți printre acorduri
autor: Nichifor Nicu
15/05/2025 ora: 23:15

Triste vremuri mai trăim, căci tare mulți se poticnesc,
În „uneltele de lucru” și slujbașii-i prigonesc.
În trecut, loveau doar omul, azi, lovit e „instrumentul”,
Căci, prin adunări, se-nvârt oameni ce „fură curentul”.

Dacă nu faci cum vor ei, ești lumesc, ești rătăcit,
Ești cuprins de firea lumii și, din rai, ești prigonit.
Dacă faci pe placul lor și de spui cum ei gândesc,
Apoi să vezi pieptănare, să-i vezi cum te lingușesc.

Pentru unii, o chitară e-un păcat de condamnat,
Însă bârfa e frumoasă și nu e de lepădat.
Toba-i instrument demonic, nu ai voie-așa ceva!
Dar să minți ca un bufon e cu totul altceva.

Cum? Să cânți la un țambal? Vai de mine, e oribil!
Dar să mergi la braț cu ura parcă nu-i așa vizibil...
Vai, dar rău te-ai mai pierdut! Cum să cânți la un caval?
Nu ai voie-așa ceva, este un păcat mortal!

Dacă nu ar fi de plâns, poate-am râde, dragii mei,
Dar e foarte dureros când vezi ceartă și scântei.
Nu v-ați săturat de lapte? Nu vreți și din hrana tare?
C-o s-ajungeți subnutriți și cădea-veți din picioare.

Biblia spune clar, în Psalmi, să-I cântăm lui Dumnezeu,
Cu orice instrument avem, pe orice stil, de dragul Său.
Nu vă mai împiedicați de uneltele slujirii,
Pierzând clipe minunate și momentele iubirii!

Cereți legătură sfântă de la Domnul între frați,
Și prindeți-vă de mână, Numele-I sfânt, lăudați!
Nu vă mai faceți partide, nu mai faceți tămbălău,
Că-i faceți pe plac satanei, nicidecum lui Dumnezeu.

Reveniți-vă în fire și mâncați din hrană bună!
Laptele-i pentru copii, nu vă mai purtați ranchiună.
Hai s-avem același gând în Hristos, prin unitate,
Să-I cântăm lui Dumnezeu pentru marea-I bunătate.